Etichetă: fabule
Greierele şi furnica. Fabulă de Jean de La Fontaine
Fabula "Greierele şi furnica" scrisă de Jean de La Fontaine le servește celor mici învățătura că munca și chibzuința sunt esențiale pentru a avea...
Vulpea şi strugurii. Fabulă de Jean de La Fontaine
Pribeagă şi lihnită
De foame, dă de-o vie
Cu nişte struguri rumeni, frumoşi,
De razachie.
Ciorchinii-s plini şi vulpea,
De sine înţeles,
Ar fi mâncat cu poftă
Şi nici n-ar fi...
Cocoşul şi perla. Fabulă de Jean de La Fontaine
Un Cocoşel – el ştie cum-aflase
Tot scormonind o perlă minunată,
Şi s-a dus cu dânsa de îndată
La meşterul de pietre preţioase.
-„Cred că-i de preţ. Ţi-o...
Critica oamenilor. Fabulă de Anton Pann
Un om bătrîn oarecînd
Tot numai un cal avînd,
Sui p-al său copilaș
Ș-așa ieșea din oraș.
Pe drum unii din norod
Striga zicînd: - Ce nerod:
Că el, bătrîn,...
Grădinarul pagupaș. Fabulă de Anton Pann
Un grădinar oarecînd
La zapciu în sat mergînd
Cu poclon de zarzavat,
Într-acest chip l-a-ntrebat:
-Cocoane, ești înțelept,
Și toate le judeci drept.
Rog, ca un supus ce sînt,
Să am...
Ce zic oamenii de mine. Fabulă de Anton Pann
Un cardinal într-o casă
Șezînd cu alții la masă,
Întrebă pe oarecine
Ce vorbea cu nerușine
Zicînd : -N-auzi vorbă multă,
Nu tot spori, ci m-ascultă,
Tu vei fi știind...
Lupul, țapul și varza. Fabulă de Anton Pann
Un țăran la tîrg plecase.
Și de vînzare luase
Un lup, un ied și o varza.
Nevrînd nici una să piarză
Și nefiind nici călare,
Vrea să treacă un...
Împrumutul. Fabulă de Anton Pann
Pînă la cheful bogatului
iese sufletul saracului
Unul avînd trebuință
Să ceară bani în credință,
C-un prieten să-ntîlnește,
Îl roagă, i să jelește,
Mergînd p-alături cu dînsul,
Suspină, îl trece plînsul,
Îi...
Tăcerea e ca mierea. Fabulă de Anton Pann
0 muiere rea, limbută,
Otrăvită, netăcută,
Nu înceta cu certatul,
Tot își judeca bărbatul.
El iar cu firea neghioabă
De bătăi o făcea toabă.
Așa ea ce să gîndește,
Într-o zi...
Cucul și privigătoarea. Fabulă de Anton Pann
Privigătoarea micșoară,
Stînd veselă pe tufșoară,
Își răsuna cîntecelul
Întorcîndu-l în tot felul.
Cucul, ce abia tăcuse
Și din cucuit stătuse,
N-a mai putut să-i asculte
Sfărămăturile multe,
Ci necăjindu-se tare
Îi zise...