Ce putem face ca sa limitam folosirea cuvintelor urate si cum e corect sa reactionam atunci cand copiii aud de la altii cuvinte urate?
De ce foloseste copilul meu cuvinte urate ?
Copiii folosesc cuvinte urâte în primul rând pentru că i-au auzit pe ceilalți folosindu-le, fie adulți, fie alți copii la locul de joacă.
La început ei folosesc aceste cuvinte pentru a testa limitele sau din curiozitate, încercând să înțeleagă de ce un cuvânt precum prost, idiot, căcat, trezește revolta adulților. În același timp încearcă să înțeleagă de ce adulților le este permis să folosească aceste cuvinte, iar copiilor nu. Apoi, când copiii mai cresc, uneori folosesc aceste cuvinte pentru a-și manifesta furia, frustrarea, dezamăgirea și alte emoții pe care ei le exprimă stângaci, lovind sau verbalizând într-un mod neplăcut.
Ca și în cazul agresiunilor fizice, este important să ne dăm seama care este momentul care duce la folosirea acestor cuvinte urâte și asupra cui sunt îndreptate. Pot fi îndreptate asupra fraților, asupra colegilor de la grădiniță sau asupra părinților. Sau pot fi folosite într-o anumită situație care îl determină pe copil să reacționeze. Spre exemplu, Monica, una dintre fetițele de la centrul de plasament unde merg deseori [ne spune autoarea articolului Adriana], m-a surprins într-o zi spunându-mi pe un ton neplăcut: “Băi față de tractor”. În prima clipă am rămas fără cuvinte, neînțelegând de ce am fost ținta acestui limbaj, apoi mi-am dat seama că fără să vreau tocmai îi întrerupsesem țopăiala în trambulină, lucru care în mod clar a supărat-o. Știam că nu mai folosise astfel de expresii în trecut cu mine, așa că mi-a fost mult mai ușor să găsesc motivul care stătea în spatele limbajului său nepotrivit.
Desigur, acest lucru nu înseamnă că trebuie să le permitem copiilor să folosească cuvinte urâte, ci doar că trebuie să îi ajutăm și să-i educăm cu iubire, să-i înțelegem înainte de a-i corecta. O disciplină dură îl poate face pe copil ca în acel moment să se oprească din teamă, dar va folosi cuvintele respective cu alte persoane sau în alte situații, când tu nu ești prezent. Recomandarea mea este ca de fiecare dată când educăm să ne gândim și care este motivul pentru care vrem ca un copil să facă lucrul respectiv. Motivul nu trebuie să fie niciodată frica, pentru că atunci nu vorbim despre a educa, ci despre a dresa. În momentul în care copilul folosește cuvinte urâte, la fel ca și în cazul în care este agresiv, el se simte deconectat, de aceea timpul special petrecut constant cu copilul ajută la reducerea tuturor formelor de agresivitate, fie ea fizică sau verbală.
Citeste si: Copilul meu minte! Cand minciunile copiilor devin o problema?
Ce putem face ca sa limitam folosirea cuvintelor urate si cum e corect sa reactionam atunci cand copiii aud de la altii cuvinte : cacat, idioata si alte cuvinte mai grele.
Ce putem face concret atunci când copilul folosește cuvinte urâte? În primul rând să ne îndreptăm atenția spre noi și să ne dăm seama dacă am folosit astfel de cuvinte în prezența sa, sau chiar adresate lui. Nu ne putem aștepta ca cei mici să nu-și spună cuvinte grele între ei, sau să ne adreseze nouă astfel de cuvinte, dacă noi le folosim în discuțiile cu ei sau în prezența lor. Și aici revenim și la respectul despre care discutam in alt articol, noi suntem un model pentru ei.
Pentru copiii foarte mici, care testează limitele și încărcătura cuvintelor, este mai ușor și eficient să îi educăm prin joc. Un joc pentru o astfel de situație ar suna cam așa. Când copilul folosește un cuvânt urât îi spunem: „Vai ce cuvânt ai folosit. Uite, pe ăsta îți dau voie să-l folosești, dar să nu spui niciodată bibistrocel.” În acel moment copilul începe să folosească cuvântul bibistrocel, uitând de cel pe care tocmai l-a spus. Este important să ne conectăm înainte de a educa și nu invers. Avem tot timpul la dispoziție să-l corectăm, după ce ne-am conectat 5-10 minute, putem aștepta. Dar nu poți educa niciodată un copil deconectat.
Iti recomandam sa citesti:
Lacrimi si crize de furie – Aletha Solter. Cum gestionam crizele de furie ale copiilor? Cum trebuie abordat plansul acestora?
Dacă nouă, adulților, ne este atât de greu să ne controlăm propriile emoții, cam cât de greu îi poate fi unui copil care nici măcar nu are capacitatea fizică pentru a face lucrul acesta, deoarece partea creierului responsabilă cu autocontrolul (cortexul prefrontal) nu a atins maturitatea.
Cuvintele urâte pot fi o formă de a testa limitele, o curiozitate sau o modalitate stângace de a-și elibera emoțiile puternice. Oricare ar fi motivul, trebuie să ne înarmăm cu răbdare și să ne amintim mereu că educația este un proces care durează mulți ani, un proces cu suișuri și coborâșuri și cu pași mici. Iar fiecare pas ne îndreaptă într-o anumită direcție, important este să știm mereu încotro ne îndreptăm, iar obiectivul este ca el, copilul, ajuns adult, să fie fericit cu cine este, cu omul care a devenit.
Cum poate ajuta relatia parinte-copil metoda Aware parenting ?
Aware parenting este o metodă care pe mine m-a cucerit din prima clipă, în primul rând pentru abordarea unică pe care Aletha Solter, psihologul de renume internațional care a pus bazele acestei metode, o are despre plâns și mai apoi pentru că este o metodă care cuprinde mai multe aspecte importenate în relația părinte-copil: atașamentul sănătos, jocuri care-l ajută pe copil să se conecteze, disciplina non-punitivă, cum poți preveni abuzul de substanțe la copii și adolescenți.
Toate acestea contribuie la formarea unei relații părinte-copil sănătoasă, iar când spun părinte aici mă refer la părinte la modul general, la toți cei ce au în grijă copii sau lucrează cu aceștia. Pentru că, de cele mai multe ori, copiii sunt lăsați în grija bunicilor, bonelor, la creșă. Și atunci influența cea mai importantă o are adultul cu care copilul își petrece marea parte a timpului, de aceea este esențial ca noi toți să cunoaștem aceste informații valoroase.
Cand apare copilul. O psihanalista da sfaturi parintilor, de Francoise Dolto
Cartea „Lacrimi și crize de furie” este o lectură obligatorie pentru orice părinte. Pe mine m-a ajutat să îl înțeleg mai bine pe copilul din fața mea, dar și să-mi înțeleg copilul interior. De multe ori uităm de acest copil interior care a trăit anumite experiențe în propria copilărie și care iese la iveală atunci când interacționăm cu cei mici. Spre exemplu, în aware parenting se face mereu o paralelă între felul în care tu ai fost crescut și educat și felul în care reacționezi acum la provocările în relația cu copilul sau copiii. Spre exemplu dacă săpăm prin amintiri putem observa că avem aceleași reacții la plânsul copiilor pe care părinții noștri le-au avut față de noi, atunci când plângeam.
Această metodă te ajută să-ți îmbunătățești nu doar relația cu copilul, dar și pe cea cu tine însuți, te ajută să-ți înțelegi mai bine reacțiile și să găsești resurse ușor de pus în practică și foarte eficiente. O recomand nu doar celor ce au copii, dar și celor ce interacționează frecvent cu cei mici și sunt implicați, într-o formă sau alta, în educarea lor.
Iti recomandam sa citesti :
link licenta https://creativecommons.org/licenses/by-nc/2.0/legalcode
sursa foto https://www.flickr.com/photos/piers_nye/
