Legatura dintre stres si modul in care interactionam cu copiii nostri este simplu de intuit. Studiile ne arata si motivele pentru care este necesar sa controlam stresul pentru rezultate mai bune in rolul nostru de parinte.
Cum ne afecteaza stresul
Stresul nu este întotdeauna un lucru rau: ne poate ajuta cand avem nevoie de un plus de energie si concentrare, cand jucam un sport ce necesita efort suplimentar, cand trebuie sa ne mobilizam pentru a vorbi in public.
Stresul cronic insa poate duce la schimbari pe termen lung ale structurii si functionarii creierului. Studii publicate recent si compilate intr-o prezentare TED Ed de catre Madhumita Murgia (The Telegraph) arata cum stresul cronic poate afecta dimensiunea creierului, structura sa, și modul în care funcționează, chiar până la nivelul genelor.
Studiile pe sobolani arata ca masura in care un pui are parte de ingrijire si afectiune determina si modul in care va reactiona la stres cand va deveni adult. Puiul care are parte de ingrijire este, cand devine adult, mai putin sensibil la stres intrucat creierul a dezvoltat cand era mic mai multi receptori de cortizol.
Nivelul de cortizol
Cortizolul este numit “hormonul de stres”, intrucat nivelul sau variaza in functie de starea emotionala si de stres fizic in care ne aflam. De regula nivelul de cortizol creste atunci cand ne facem griji, cand ne certam cu cineva, cand ne imbolnavim, cand suntem in intarziere, etc. Cortizolul nu este doar un indicator de stres, ci este necesar in functionarea unei bune parti a organelor corpului. Astfel, daca avem mai multi receptori de cortizol, vom fi capabili sa atragem un volum mai mare de cortizol ceea ce atenueaza efectul stresului.
Problema apare in momentul in care stresul creste peste masura nivelul de cortizol si acesta incepe sa afecteze organismul si genereaza obiceiuri nocive care pot duce la depresie, obezitate, boli de inima sau de oase, etc.
Revenind la studiu, efectul este opus in cazul puilor care nu au parte de ingrijire si atentie. Ajunși la maturitate, ei nu sunt capabili in aceeasi masura sa faca fata situatiilor de stres. Acestea sunt denumite schimbari epigenetice, care au impact asupra genelor care se manifesta insa nu modifica codul genetic. In cazul experimentului s-a observat ca modificarile au fost reversibile daca mamele au fost inlocuite.
Surpriza cercetarii a fost ca schimbarile epigenetice observate la o singura femela sobolan s-au transmis si generatiilor urmatoare de sobolani provenite din femela respectiva, deci s-au mostenit.
Citeste si:
Unde mergem cu copilul in weekend
Vestea buna este ca efectele excesului de cortizol asupra creierului stresat sunt reversibile. Cele mai bune metode prin care putem reusi acest lucru sunt exercitiile fizice si meditatia.
Acestea ne ajuta sa fim constienti de ceea ce facem si focusati pe locul in care ne gasim. Astfel scade stresul si creste dimensiunea hipocampusului, zona din creier unde se gaseste memoria implicata in felul in care percepem lumea din jur si modul in care dam sens lucrurilor.
Ce poti face?
1. Fă exerciţii fizice sau sport!
Miscarea te va ajuta sa rezisti la stres si iti va da energie. Fie ca mergi la sala, alergi in parc sau faci exercitii fizice in casa, vei observa ca perioadele in care faci miscare coincid cu cele in care poti rezista mai usor situatiilor de stres de fiecare zi.
Ajuta-ti si copilul sa reziste mai bine la stres oferindu-i zilnic ocazia de a face miscare. Daca nu faci asta deja consulta sectiunea noastra de cursuri de sport.
2. Practică meditaţia!
Daca nu ai mai facut asta iti recomandam un exercitiu de meditatie care face minuni daca reusesti sa-l practici zilnic. Dupa o perioada de 30 de zile mintea si corpul vor face din acest exercitiu un obicei.
Exercitiu simplu si eficient de meditatie
Urmeaza pasii urmatori:
- Aseaza-te intr-o pozitie confortabila
- Tine spatele drept dar relaxat
- Inchide incet ochii
- Observa-ti respiratia
- Mentine atentia pe respiratie
- Cand mintea si gandurile o iau din loc intoarce-te inapoi la respiratie
- Repeta acest proces
Dupa 1-15 minute, opreste-te si propune-ti sa faci acelasi exercitiu si a doua zi.
De ce este util un astfel de exercitiu? Este primul pas pentru a ne aduce in prezent. Atunci cand suntem in momentul prezent stresul si grijile care vin din ganduri legate de trecut si viitor dispar. Cu cat mentinem mai mult aceasta stare cu atat suntem mai capabili sa aducem aceste momente in viata de zi cu zi. Aceasta metoda este cat se poate de simpla dar si puternica, cu efect direct asupra senzatiei de stres si anxietate prin care trecem cu toti.
Daca ai nevoie de ajutor pentru a mentine starea despre care vorbeam mai sus poti apela la o aplicatie de mobil precum Headspace. Aplicatia iti ofera gratuit un program de meditatie simplu, in 10 pasi de parcurs in 10 zile in care poti experimenta efectele subtile dar puternice ale meditatiei.
2 in 1
Daca iti doresti sa imbini miscarea cu meditatia cea mai buna metoda este sa practici yoga. In Bucuresti iti poti reincarca bateriile la Centrul Anahata al Asociatiei Alethea, unde George Petre, cu o experienta de 20 de ani de practica, te poate ajuta sa-ti regasesti echilibrul.
Studiile stiintifice vin sa confirme beneficiile meditatiei:
_
3. Oferă-i copilului tău afecţiune şi atenţie!
Daca citesti acest articol este foarte posibil sa faci asta deja. Ceea ce iti doresti probabil este sa te imbunatatesti pana la nivelul la care sa vezi efecte in comportamentul propriului copil.
Exista solutii. Una din ele este ceea ce Otilia Mantelers, instructor Hand in Hand Parenting, numeste Timp Special. Iti oferim un fragment dintr-un interviu in care Otilia explica ce inseamna timp special.
Citeste si: Cum imi poti ajuta copilul la teme?
Ce este Timpul Special?
„10-30 minute dăruite doar copilului, fără întreruperi de genul răspuns la mesaje pe telefon, fără să scot rufele din mașina de spălat, creează o senzație de siguranță emoțională minunată pentru copil.
Mai întâi niște reguli ale timpului special:
1. Atenția este 200% concentrată pe copil. Dacă îmi apare gândul „Vai, ce mă fac, nu am pregătit cina”, îl alungăm și ne recentrăm pentru a fi prezenți cu copilul nostru.
2. Îi dăm un nume: timpul special sau „timpul tati-prințesa” sau „ora zânelor” – acestea sunt câteva denumiri pe care mi le-au spus părinții care vin la cursurile mele de parenting. Îi dăm un nume, fiindcă, așa cum spunea Patty Wipfler, fondator Hand in Hand Parenting, copilul va avea un instrument concret pe care să îl ceară în mod direct de la părinte atunci când copilul are nevoie de atenție.
3. Felul interacțiunii noastre este unul entuziast! De exemplu, dacă cel mic zice: „mami, în timpul nostru special eu vreau să gătim o plăcintă!”, eu încerc să îmi adun tot entuziasmul așa încât să ne apucăm de gătit!
4. Îl cronometrăm cu un ceas/timer care sună. Nu pentru că iubirea noastră pentru copil se măsoară în minute, ci pentru că atenția părintelui nu este nelimitată. Avem îngrijorări legate de servici și casă care ne provoacă mintea și ne iau de la timpul prezent. Și pentru că, de multe ori, timpul este limitat. Iar timpul special nu înseamnă doar iubire, ci inseamnă o atenție de calitate sporită.
Dar ce se petrece în creierul copilului în aceste minute de timp special? Sistemul limbic, centrul nostru socio-emoțional care funcționează atunci când detectează conectare profundă, se scaldă în atenția părintelui și se echilibrează. Acest echilibru îi face toți centrii creierului să funcționeze optim, cu alte cuvinte, această atenție de calitate îi sporește inteligența.”
Pentru mai multe detalii privind modul cum functioneaza aceasta metoda poti merge la sursa.
Si nu uita, conform studiilor, eforturile tale nu se vor vedea doar in relatia ta cu copilul si in calitatea vietii acestuita, vei lasa si o mostenire genetica pretioasa.
Idei de activitati pentru timpul special:
TED Ed este o platforma a carei misiune asumata este aceea de a crea si impartasi lumii lectii de valoare. Filmele aducative de pe TED Ed au la baza cercetari si studii aprofundate prezentate in prelegerile TED si reprezinta colaborari intre educatori și animatori profesionisti.
