Pe 7 iulie 2025, Guvernul României și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet legislativ de amploare – Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută public drept „Legea Austerității” sau „Legea Bolojan”.
Aceasta aduce modificări semnificative în educație și cercetare, stârnind ample controverse în rândul profesorilor, elevilor, studenților și cercetătorilor. Menită să reducă cheltuielile publice, legea impune tăieri, restricții și amânări.
Iată câteva schimbări majore aduse de legea asumată de Guvernul Bolojan:
1. Norme didactice crescute și clase ceva mai aglomerate
Una dintre cele mai discutate prevederi este creșterea normei didactice pentru profesorii din gimnaziu și liceu – de la 18 la 20 de ore pe săptămână. În paralel, se majorează și numărul maxim de elevi per clasă:
- până la 28 elevi la gimnaziu,
- până la 30 elevi la liceu,
- până la 24 elevi în învățământul primar.
În plus, învățătorii vor trebui să includă în program două ore de pregătire remedială săptămânal, în cadrul normei didactice. Directorii de școli pierd din degrevările existente: vor fi obligați să predea 10 ore, față de cele 6 actuale.
2. Burse școlare și universitare restructurate
Articolul 108 din Legea învățământului preuniversitar a fost abrogat și înlocuit cu prevederi noi privind bursele, valabile din septembrie 2025.
Vor exista doar trei tipuri de burse:
- de merit,
- sociale,
- tehnologice (pentru profesional).
Pentru studenții din masterele didactice sau programele cu dublă specializare, bursa scade considerabil – de la 3.700 lei (salariul net al unui profesor debutant) la 2.570 lei (salariul minim net pe economie). De asemenea, fondul total destinat burselor este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student, ceea ce va afecta dramatic universitățile cu mulți studenți.
3. Pierderi de autonomie și reorganizare forțată
Școlile de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri minime de elevi:
- 500 elevi sau 250 preșcolari,
- 200 antepreșcolari pentru creșe.
Această prevedere va duce la desființări și comasări de unități școlare, cu decizia lăsată la latitudinea Ministerului Educației, care trebuie să reglementeze reorganizarea în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii. În paralel, subvențiile pentru învățământul particular sunt reduse.
4. Cercetarea științifică: înghețare completă
Pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, legea plafonează bugetele de personal pentru anul 2026 la nivelul din 2025 – ceea ce înseamnă o înghețare totală a salariilor și angajărilor. Într-un domeniu deja fragil, măsura ar putea duce la scăderea performanței și la un exod și mai mare de cercetători.
Totodată, acordarea celor două salarii compensatorii la pensionare, prevăzută în Legea educației 199/2023, este amânată până în anul universitar 2027–2028.
„Legea Bolojan” marchează una dintre cele mai radicale schimbări în educație și cercetare din ultimii ani, cu accent pe eficiență bugetară și reducerea cheltuielilor. Însă multe dintre măsuri par să fi fost adoptate fără o consultare reală cu actorii din sistem și fără o evaluare clară a impactului asupra calității procesului educațional. Profesorii sunt puși să lucreze mai mult pentru mai puțin, elevii și studenții primesc sprijin diminuat, iar cercetarea se lovește de un nou zid birocratic. Rămâne de văzut dacă acest „tratament de austeritate” va aduce vindecare sau va adânci criza din educație și știință.
Vezi aici forma finală a proiectului de Lege.
