Sunt momente în care copilul se plictisește și nu mai știe ce să facă, iar tableta devine soluția la îndemână pentru a treia sau a patra oară în aceeași zi.
În astfel de clipe, o carte bună poate face minuni – cu condiția să fie una care îi stârnește interesul.
Între 8 și 10 ani, copiii trec printr-o perioadă interesantă. Încă mai au inocența copilăriei, dar încep să fie tot mai independenți și curioși. Îi vezi cum devin interesați de tot felul de lucruri – de la dinozauri până la vrăjitoare, de la aventuri în junglă până la povești despre prietenie. Iar aceasta e exact vârsta la care poți să-i captezi cu o carte care să-i facă să uite de tot ce-i înconjoară.
De unde știi ce să alegi când librăriile sunt pline ochi?
Hai să fim sinceri: oferta e copleșitoare! Intri într-o librărie sau cauți online și te lovește un val de titluri, coperte colorate și rezumate care sună toate fantastic. Cum alegi? Păi, gândește-te la ce-l fascinează pe copilul tău. Îi plac animalele? Aventurile? Poveștile cu mesaj? Sau poate vrea ceva cu umor, să râdă cu poftă?
Important e să nu-l forțezi cu ce-ți place ție sau cu ce „ar trebui” să citească. Dacă vede cartea ca pe o corvoadă, ai pierdut bătălia înainte să înceapă. Dar dacă alegi ceva care îi vorbește lui direct, ești pe drumul cel bun!
Cărți care îmbină aventura cu lecții de viață
Cele mai bune povești pentru copiii de 8-10 ani sunt cele care îi fac să evadeze într-o lume nouă, dar care lasă în urmă și ceva valoros: un gând, o emoție, o idee despre curaj sau prietenie.
De exemplu, o carte despre un copil care trebuie să depășească o frică mare poate rezona puternic cu micuțul tău. Sau una despre animale care vorbește despre supraviețuire și instinct – clasicii nu degeaba rămân în biblioteci generație după generație.
Toate acestea oferă acel mix perfect între aventură și substanță, între poveste și dezvoltare personală. Și mai au ceva în comun: sunt scrise într-un limbaj accesibil, fără să fie copilăroase, ceea ce copiii de vârsta aceasta apreciază enorm. Vor să fie tratați ca „cei mari”, nu?
Fantasy sau realism? De ce nu amândouă?
Unii copii trăiesc pentru basme și lumi magice, în timp ce alții preferă povești din viața reală, cu personaje cu care se pot identifica. Frumusețea e că nu trebuie să alegi doar o direcție! Poți alterna: o săptămână o carte cu dragoni, următoarea despre un copil care se mută într-un oraș nou și trebuie să-și facă prieteni.
Diversitatea asta îi ajută să dezvolte empatia și creativitatea în același timp. Îi arată că lumea e plină de posibilități, că aventura poate fi atât în spațiul cosmic, cât și în relațiile dintre oameni.
Lasă-l să aleagă (măcar din când în când)
Știu, e tentant să-i cumperi tu toate cărțile. Dar hai să-l lași și pe el să pună mâna pe ceva ce-l atrage vizual sau după titlu. Chiar dacă îți vine să comentezi că „aia pare prea ușoară” sau „asta nu știu dacă e potrivită”, dă-i șansa. Uneori copiii ne surprind și ajung să citească mult mai mult decât ne așteptăm, doar pentru că ei au ales.
Plus, când simte că are control asupra lecturii lui, o face cu mult mai multă plăcere. Și asta e scopul, nu? Să creezi un cititor pasionat, nu unul care citește doar pentru notă sau din obligație.
Cititul în tandem – secretul pe care multe mame și tați îl neglijează
Iată un truc simplu dar eficient: citește și tu cartea lui. Nu trebuie să o faci în același timp, dar măcar știi despre ce e vorba. Așa poți discuta cu el despre personaje, despre ce i-a plăcut, ce l-a surprins. Devine o activitate comună, nu doar una pe care copilul o face singur în cameră.
Și mai e ceva! Când vede că și tu ești interesat de ce citește el, îi crește încrederea. Se simte auzit, important. Iar discuțiile astea pot deschide conversații despre subiecte mai profunde, fără să pară că îi ții predici.
Seriile de cărți – de ce funcționează atât de bine
Știi ce e grozav la seriile de cărți? Că odată ce copilul se atașează de un personaj, vrea mai mult. Nu mai trebuie să-l convingi să citească următoarea carte – el o cere! E ca și cum și-ar regăsi un prieten și ar vrea să afle ce i s-a mai întâmplat.
Așa că dacă dai peste o carte care îi place foarte mult, verifică dacă nu cumva face parte dintr-o serie. Poate fi începutul unei pasiuni de lectură care să dureze luni întregi. Și e o investiție care merită – atât pentru dezvoltarea lui, cât și pentru liniștea ta când îl vezi captivat de poveste în loc să se agațe de tine plictisit.
Și dacă nu vrea să citească deloc?
Uite, se întâmplă. Unii copii nu sunt fascinați de cărți la fel de ușor ca alții. Așadar, uneori trebuie să faci câteva încercări până găsești formula potrivită. Poate că textul e prea dens și i-ar prinde mai bine ceva cu ilustrații bogate care să-l ajute să vizualizeze povestea. Sau poate că subiectul e prea îndepărtat de realitatea lui.
Și nu uita: la vârsta aceasta, copilul observă tot ce faci tu. Dacă te vede citind cu plăcere, dacă discutați despre cărți la masă, dacă în casă există o cultură a lecturii, șansele ca și el să prindă gustul sunt mult mai mari. Nu poți să-i ceri să iubească lectura dacă tu nu citești deloc, nu-i așa?
La urma urmei, ce contează nu e să bifeze un număr de pagini sau să termine o listă impusă de cărți. Contează să descopere că lectura poate fi plăcere, refugiu, curiozitate, joacă. Dacă îi arăți răbdare, dacă îl lași să caute și singur, dacă citești și tu alături de el, atunci drumul spre cărți se construiește pas cu pas. Și cine știe? Poate într-o zi o să te trezești că nu-i mai poți lua cartea din mână. Cât de grozav ar fi?
