Un fabulist al nostru ne-au povestit c-odată
Se rânduise-n țară un lup nazâr pe oi,
Dar cum ocârmuise, el încă nu ne-arată;
Și ce isprăvi făcuse, ne lasă-a ghici noi.
Așadar cercetarăm
Și ne încredințarăm
Că turma-ncredințată acestui nazâr mare,
Prădată, ovilită,
Călcată, spârcuită,
Dup-o osândă lungă abia avu scăpare.
Luat fiind în durăt, de-o laie de cotei,
C-urechile plioștite, cu coada între vine,
Nazârul lup cu fuga se duse-n țări străine,
Abia scăpând de ei!
Acum iar de-odată un vuiet se stârnește,
Că după atâta vreme bătrânul lup dorește
Să vie iar în țară, unde-i făgăduise
Cârlanii să-l aleagă nazâr împărătesc.
Se vede că Nazârul trecutul a uitat,
Nu știe că coteii ce-atunci l-au alungat
Acum sunt dulăi
Și nu i-ar ședea bine
La bătrânețe tocmai, să pață vro rușine!
Îți recomandăm:
+200 Cele Mai Cunoscute Fabule pe Înţelesul Copiilor
Ţestoasa şi Iepurele. 3 Variante de Desene Animate Online ale Fabulei lui Aesop
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice.
