Bani de buzunar pentru copii: cât, de la ce vârstă și cum îi dați ca să devină o lecție

Mulți părinți dau bani de buzunar cu speranța că micul lor ajutor săptămânal îl va învăța pe copil să economisească. Cercetările arată ceva mai nuanțat: banii primiți nu formează automat obiceiul de a pune deoparte, dar felul în care îi dați poate face diferența.

Mai jos găsiți ce spun studiile, ce nu spun, de la ce vârstă puteți începe și câteva reguli simple pentru acasă.

Ce arată studiile despre banii de buzunar

Cel mai citat studiu pe această temă vine din Marea Britanie. Economiștii Sarah Brown și Karl Taylor au analizat datele a două mari anchete britanice în gospodării, British Household Panel Survey și Understanding Society, urmărind comportamentul de economisire al copiilor de 11–15 ani și apoi al acelorași persoane ca tineri adulți.

Rezultatele lor, publicate în acces liber, se pot rezuma în trei idei:

• Banii de buzunar de la părinți au scăzut probabilitatea ca un copil să economisească.
• Banii câștigați din muncă, cu jumătate de normă, au crescut-o.
• Copiii care au economisit au devenit mai des adulți care economisesc. În estimarea cea mai prudentă a autorilor, a fi economisit în copilărie crește cu 12 puncte procentuale probabilitatea de a economisi ca adult.

Un detaliu surprinzător din același studiu: autorii nu au găsit o legătură directă între cât economisesc părinții și cât economisesc copiii lor. Cu alte cuvinte, nu e suficient ca părinții să pună bani deoparte; copilul are nevoie de propria lui experiență cu banii.

Un al doilea studiu, pe date din Olanda, realizat de cercetători asociați centrului GFLEC, a găsit că adulții care primiseră bani de buzunar în copilărie își apreciau cunoștințele financiare ca fiind mai bune. Atenție însă: era o autoevaluare, nu un test de cunoștințe.

Puteți citi direct rezumatul în studiul lui Sarah Brown și Karl Taylor, disponibil în arhiva deschisă a universităților White Rose.

Ce nu știm încă

Înainte de a trage concluzii ferme, e bine să știm limitele acestor cercetări:

• Sunt studii observaționale. Ele arată legături, nu dovedesc cauza. Familiile care dau bani de buzunar pot fi diferite și în alte privințe.
• Nu există o sumă „corectă”. Niciun studiu nu spune cât să dați la ce vârstă.
• Nu avem date similare pentru România. Obiceiurile, prețurile și veniturile diferă de la o țară la alta.

Concluzia practică nu este „nu dați bani de buzunar”, ci „nu vă bazați doar pe ei”. Banii primiți devin lecție atunci când vin cu un plan și cu ocazia de a câștiga ceva în plus.

De la ce vârstă încep banii de buzunar

Biroul american pentru protecția consumatorilor financiari, CFPB, descrie trei „blocuri” pe care se construiește relația unui om cu banii, fiecare cu vârsta lui:

1. 3–5 ani: funcțiile executive. Autocontrolul, planificarea, capacitatea de a aștepta și de a urmări un scop.
2. 6–12 ani: obiceiurile și normele. Copiii observă cum se poartă familia și colegii cu banii și își formează propriile obiceiuri.
3. Adolescența: cunoștințele și deciziile. De la buget până la produse financiare.

CFPB subliniază că vârstele sunt repere generale: fiecare copil se dezvoltă în ritmul lui. Detaliile sunt pe pagina pentru educatori a Biroului american pentru protecția consumatorilor financiari (CFPB).

În practică, mulți părinți încep banii de buzunar pe la 6–8 ani, când copilul știe să numere și poate aștepta câteva săptămâni pentru ceva dorit. Înainte de această vârstă, educația financiară pentru copii înseamnă mai ales exerciții de răbdare: o pușculiță transparentă, un obiect mic dorit și bucuria de a vedea grămada de bănuți crescând.

Cât să dați: o regulă simplă în locul unei sume fixe

Pentru că studiile nu dau o rețetă, cea mai utilă regulă este una de bun-simț:

• Suma trebuie să fie destul de mică încât o greșeală să nu conteze. O sumă de 10 lei cheltuită pe ceva regretat la 9 ani este o lecție ieftină.
• Și destul de mare încât copilul să poată strânge pentru un lucru dorit în 3–4 săptămâni. Dacă scopul e la jumătate de an distanță, copilul mic se descurajează.

Pe măsură ce copilul crește, crește și suma, dar mai ales libertatea de a decide singur ce face cu ea. La 9–11 ani, de exemplu, îi puteți da bugetul pentru o mică parte din cumpărăturile săptămânii, cum ar fi fructele, și îl lăsați să aleagă. La 12–14 ani puteți calcula împreună, pe hârtie, cât devin 1.000 lei în trei ani cu dobândă simplă și cu dobândă compusă.

Cum învăț copilul să economisească: cinci reguli pentru acasă

Pornind de la ce arată studiile, câteva reguli fac din banii de buzunar un exercițiu, nu doar o cheltuială.

1. Sumă fixă, zi fixă

Copilul știe cât primește și când. Fără această predictibilitate, nu poate planifica nimic. O zi fixă din săptămână, de exemplu duminica, transformă banii într-un mic buget.

2. O parte merge deoparte de la început

Nu așteptați să „rămână” ceva la final. Când primește banii, copilul împarte suma pe loc. O metodă simplă este pușculița împărțită în trei: o parte pentru cheltuit acum, una pentru un scop mai mare și una pentru dăruit. Copilul hotărăște singur proporția, dar împărțirea se face înainte de cumpărături.

3. Ocazii mici de a câștiga, separat de banii de buzunar

Aici intervine cea mai interesantă concluzie a studiului britanic: banii câștigați par să încurajeze economisirea mai mult decât cei primiți. Pe lângă suma săptămânală, oferiți din când în când o treabă plătită separat, potrivită vârstei: ajutorul la spălatul mașinii, la o curățenie mare de primăvară sau la sortatul cărților vechi.

4. Treburile obișnuite ale casei nu se plătesc

Strânsul jucăriilor, pusul mesei sau așezatul hainelor fac parte din viața în familie. Dacă le plătiți, copilul ajunge să negocieze fiecare gest. Plătiți doar treburile ocazionale, ieșite din rutină.

5. Fără „avansuri”

Dacă banii s-au terminat marți, următorii vin duminică. Este probabil cea mai grea regulă pentru părinți, dar și cea mai valoroasă: copilul învață că o alegere de azi are consecințe peste câteva zile. Lecția valorează mai mult decât suma.

Greșeli frecvente ale părinților

Câteva capcane apar des, chiar și cu cele mai bune intenții:

• Banii de buzunar ca recompensă sau pedeapsă. Dacă suma crește pentru note bune și scade pentru o ceartă, copilul nu mai poate planifica, iar banii devin un instrument de negociere.
• Controlul fiecărei cheltuieli. Dacă părintele decide în locul copilului, lecția dispare. Lăsați-l să cumpere și lucruri pe care dumneavoastră nu le-ați alege, în limita bunului-simț.
• Salvarea din fiecare greșeală. Jucăria care s-a stricat după o zi sau dulciurile care au consumat tot bugetul sunt exact momentele din care se învață.
• Tăcerea despre bani. Copiii observă cum vorbiți și cum cheltuiți. O discuție cinstită despre o cheltuială pe care ați regretat-o învață mai mult decât o regulă repetată.

Pușculița copiilor și economiile pe termen lung

Banii de buzunar sunt pentru acum și pentru scopurile mici: o carte, o minge, un joc. Economiile mari, pentru studii sau pentru primii pași la 18 ani, sunt o altă discuție, dar cele două se pot lega.

O idee simplă: când pușculița pentru economii trece de o sumă stabilită împreună, o parte merge într-un cont pe numele copilului. În România, programul de stat Junior Centenar adaugă 600 lei pentru fiecare an în care se depun cel puțin 1.200 lei, la data scrierii (noiembrie 2026). Copilul vede astfel că răbdarea are un bonus concret.

Dacă vreți să mergeți mai departe, ghidul ZestreaMea despre banii de buzunar rezumă studiile citate aici, cu o listă de pași pentru prima săptămână. ZestreaMea este un proiect non-profit de educație financiară pentru familii.

Ce puteți face săptămâna aceasta

1. Hotărâți o sumă și o zi fixă și spuneți-i copilului ce se schimbă.
2. Stabiliți împreună ce parte din bani merge deoparte de la început.
3. Alegeți un scop mic, pe care copilul îl poate atinge în 3–4 săptămâni.
4. Găsiți o treabă ocazională, plătită separat, potrivită vârstei lui.
5. Puneți pușculița sau borcanul la vedere, ca progresul să se vadă.

Întrebări frecvente

De la ce vârstă le dau copiilor bani de buzunar?

Studiile nu dau o vârstă exactă. Mulți părinți încep pe la 6–8 ani, când copilul numără și poate aștepta câteva săptămâni pentru un scop. Mai devreme, exercițiile de răbdare cu o pușculiță transparentă sunt suficiente.

Câți bani de buzunar să-i dau copilului?

Nu există o sumă corectă. Alegeți o sumă destul de mică încât o greșeală să nu conteze, dar destul de mare încât copilul să poată strânge pentru ceva dorit în 3–4 săptămâni.

Banii de buzunar îi învață pe copii să economisească?

Nu automat. Un studiu britanic pe copii de 11–15 ani a găsit că banii primiți de la părinți au scăzut probabilitatea de a economisi, iar banii câștigați din muncă au crescut-o. Contează cum dați banii: cu o parte pusă deoparte de la început și cu ocazii mici de a câștiga.

Este bine să plătesc copilul pentru treburile casei?

Treburile obișnuite, ca strânsul jucăriilor sau pusul mesei, fac parte din viața în familie și nu se plătesc. Puteți plăti, separat de banii de buzunar, treburi ocazionale, ieșite din rutină.

Ce fac dacă copilul cheltuiește toți banii în prima zi?

Nu îi dați un avans. Banii următori vin în ziua stabilită. Așa învață că alegerile de azi au consecințe, iar data viitoare va planifica altfel.

Articol scris de Robert Eduard Antal, care lucrează în integrarea AI și automatizare.