4.
Vila Florica pe Domeniul Brătienilor
@ Ştefăneşti – Judeţul Argeş
Conacul familiei Brătianu poartă numele primei fiice a lui a lui Ion C. Brătianu, decedată la frageda vârstă de 3 ani. Compus din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui parc impozant, Domeniul Florica este unul din cele mai frumoase și bine păstrate domenii boiereşti din România.
Distranță de București: 120 km
Înconjurată de podgoriile de la Ştefăneşti, ctitoria este ridicată de primii doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu. Constructori pasionați, aceștia au transformat și extins casa de administraţie a moşiei, construită în 1858, într-o reşedinţă boierească somptuoasă. Ion C. Brătianu a cumpărat de asemenea lângă Florica via Floreasca, de care se va îngriji până la moarte, exploatând-o după reţetele morderne ale vremii.
„Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească” Ion Brătianu, 1887
În 1948 conacul este naţionalizat, iar proprietarul arestat. Clădirea cade în paragină iar în 1970 este restaurată şi remobilată pentru a deveni „casă de oaspeţi” pentru gospodăria partidului comunist. În anul 1990 Ministerul Culturii hotărăşte realizarea Centrului de Cultură „Brătianu” pentru ca din 2003 domeniul sî înceapă să fie administrat de Consiliul Judeţean Argeş.
VIDEO. 88 Animaţii Scurte Premiate cu Oscar. Lista Completă 1931-2020
De remarcat că din anul 1869, în jurul Vilei Florica s-a demarat amenajarea unui frumos parc cu alei în serpentine, marcate de arbori cu esenţe exotice, monumente și chiar un pavilion. Tot în parc se găsește și grupul statuar „La Vulturi”, un monument de artă contemporană realizat din piatră de către sculptorul croat Josef Mestrovic.
La conacul de la Florica, viaţa familiei Brătianu s-a desfăşurat patriarhal, după regulile impuse de Ion C. Brătianu şi respectate cu stricteţe. Pentru educaţia copiilor a fost angajată o guvernantă elveţiancă, Marie Bornand, care dădea lecţii de germană, franceză, pian, desen şi religie. O zi la Florica începea, pentru copii, cu duşul matinal, urmat de lecţii, de la ora 8.00 până la 11.30, când se servea dejunul, după care copiii aveau program de joacă în parc. Sabina Brătianu îşi aducea aminte peste ani de „alunecuşurile pe deal cu târlia şi copaia”, de salturile de pe clăile de fân, de alergările călare. Participau la aceste jocuri ale copilăriei şi copiii Davilla şi Fălcoianu. Momente importante în viaţa copiilor lui Ion şi ai Piei Brătianu erau Crăciunul şi sărbătorile de familie la care participau toate rudele şi prietenii.
De fapt, Florica n-a fost niciodată o insulă izolată; rude şi prieteni i-au trecut adesea pragul; în 1922, Ionel nu se putea încă smulge din lumea de miracole a copilăriei sale de la Florica. În iarna lui 1864-1865 familia C.A. Rosetti a fost găzduită de familia Brătianu la Vila Florica, petrecând aici o iarnă pe care mai târziu şi-o reaminteau cu plăcere.
În lipsa Piei şi a lui Ion Brătianu de la Florica, mătuşa Anica Furduiescu şi unchiul Ghiţă Enescu se ocupau de copii. Au fost crescuţi cu dragoste, cu un simţ al datoriei foarte dezvoltat, nu au fost răsfăţaţi.
Sursa: cjarges.ro
Contact
- Adresă: Aleea Stațiunii 37, Ștefănești, Argeș
- Program: Marți-Duminică | 10:00 – 16:00
- Telefon: 0737 147 286
Vezi următoarea recomandare:
