Cetatea Poenari este un obiectiv turistic binecunoscut de excursionistul de weekend bucureștean. Se află la poalele Muntelui Cetatea, la 27 de km de Curtea de Argeș spre Barajul Vidraru, cu acces relativ dificil datorită altitudinii considerabile, dar care îi conferă o atmosferă mistică și aventuroasă.
♦
Cetatea Poenari este o destinaţie potrivită familiilor cu copii. Drumeţia nu este lungă însă asigură-te ca cel mic poate urca cele 1480 de trepte ce duc de la șosea până la platoul pe care se găsește cetatea. Nu de puține ori treptele sunt urcate de tătici cu prichindei în cârcă. Luați-vă timp pentru ascesiune, este o plăcere să parcurgi treptele prin pădurea de fag până la cetate însă cei mici nu reușesc să păstreze un ritm constant. Veți întâlni indicatoare care vă informează câte trepte ați urcat. Acestea pot fi ocazii bune de a face cu cei mici exerciții de aritmetică pentru a determina câte trepte mai aveţi de cucerit.
Scurt istoric al Cetății Poenari
Construcția de influență bizantină a fost ridicată de Negru Vodă în secolul XIII pentru a face parte dintr-un sistem de fortificații al Țării Românești. În fapt prima fortificație ridicată în această zonă consta dintr-un turn pătrat cu o latură de aproximativ 8,5 metri.
Ulterior cetatea a fost restaurată, consolidată și extinsă de Vlad Țepeș, care și-a consolidat puterea și și-a întărit astfel poziția strategică. El a adăugat curtina sudică și trei turnuri semicirculare atașate laturii de sud a cetății. Vechiul turn, înconjurat de ziduri și apărat de alte turnuri, a devenit astfel donjonul cetății. Se spune că în timpul reconstrucției cetății, Vlad Țepeș a dat o poruncă severă: toți oamenii trebuiau să muncească la construcție, indiferent de poziția socială.
Vlad Țepeș a folosit și Cetatea Poenari ca reședință secundară și refugiu în timpul războaielor otomane, când a fost asediată și ocupată de armatele turcești.
În urma războaielor, Cetatea Poenari a fost parțial distrusă și a rămas în ruine pentru mulți ani. Astăzi, vizitatorii pot vedea urmele acestor conflicte în structurile și zidurile parțial ruinare ale cetății.
Una dintre legendele despre Cetatea Poenari, transmisă din tată în fiu, spune că boierii din Târgovişte, speriaţi de asprimea domnitorului Vlad Ţepeş care trăgea în ţeapă tâlharii, leneşii şi trădătorii, s-au adunat în taină şi au pus la cale pieirea domnitorului. Ei uneltesc să-l prindă viu în cursă şi să-l predea sultanului. Ţepeş însă, aflând de planul acestora, întoarse cursa împotriva lor.
Astfel, în ziua de Paşte, se pomenesc boierii cu oamenii lui Țepeș la biserică. Aceștia îi capturează pe toţi, pentru ca mai apoi să îi ducă, pe jos, până la Curtea de Argeş şi de aici până mai sus, la o strâmtoare îngustă, numită de popor Cheile Argeşului. Acolo îi aștepta Vodă care, ridicând buzduganul spre înălţimile ameţitoare ale Cheilor, porunci: “Boieri şi coconi, jupânese şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile voastre priviţi cuibul acela de vulturi, colo sus, să răsară până-n duminica Tomii cel necredincios o cetate de zid, să stea soarele pe fruntea ei.”
Cetatea cea nouă apăru
S-au aşternut boierii pe lucru, fără oprire, zi şi noapte, că ştiau ei că Vodă nu glumeşte, şi, decât în vârful unei ţepe, tot mai bine viu. Mulţi au alunecat pe povârnişuri şi s-au scufundat în adâncuri de prăpăstii, pradă vulturilor şi fiarelor. Dar, cu chiu, cu vai, cetatea cea nouă apăru în dimineaţa duminicii lui Toma, mândră şi strălucitoare. Pe cei rămaşi i-a iertat, socotind că s-au pocăit de rele şi s-au cuminţit. (Sursa: cetatealuivladtepes.ro)
Se spune că Cetatea Poenari a contribuit la victoria finală a românilor din anul 1462. Fortăreaţa a contribuit la menținerea Dunării ca linie de separare între otomani și lumea creştină. În anul 1550 cetatea a fost abandonată. Cutremurul din 1915 a făcut că porțiunea nordică a zidului cetăţii să se prăbuşească împreună cu stânca pe care se sprijinea. Ultima restaurare a Cetăţii Poenari a avut loc în anul 1972.
Cum arăta de fapt Cetatea Poenari
Un colectiv de arhitecți și designeri internaționali a realizat digital reconstituiri pentru 7 dintre celebrele cetăți și fortărețe europene, afectate de trecerea timpului, inclusiv Cetatea Poenari, cunoscută ca reședința secundară a lui Vlad Țepeș. Celelalte fortărețe din prezentarea de mai jos sunt: Castelul Sambor din Croația, Castelul Gaillard din Franța, Castelul Dunnottar din Scoția, Castelul Menlo din Irlanda, Castelul Olsztyn din Polonia și Castelul Spiš din Slovacia.
Ce puteți face în zonă
Dacă coborâți de la cetate și vi se face foame vă puteți opri la Restaurantul La Cetate. Acesta se află la poalele muntelui și oferă chiar şi cazare.
De la Cetatea Poenari mai sunt doar 4 km până la Barajul Vidraru. Copiii sunt fascinați de dimensiunea barajului și cu siguranță veți face acolo o scurtă oprire pentru a va bucura de peisaj. Dacă timpul vă permite și excursia de weekend poate continua, nu uita că cetatea mai are un avantaj. Se găsește pe drumul către alte două obiective importante al călătorului în zonă: Transfăgăraşanul și Lacul Bâlea.
Programul de vizitare la Cetatea Poenari
La cetate poți merge de luni pană duminică de la 9.00 la 18.00. Taxa de intrare este de 5 lei/persoană pentru adulți și 2 lei/persoană pentru elevi, studenți și pensionari. Dacă vrei să filmezi în cetate va trebui să achiți 60 lei/oră. Filmările profesioniste se taxează cu 1000 lei/oră.
Cum ajungi la Cetatea Poenari
