Este posibila disciplina fara pedepse in zilele noastre? Interviu cu Anca Iordache, Trainer Aware Parenting

Care este rolul familiei in educatia fara pedepse si cum servesc parintii drept modele de comportament pentru copii. Despre disciplina fara pedepse si recompense si cum iesim din cercul vicios al transmiterii unor modele care nu mai corespund prezentului. Interviu cu Anca Iordache, Level 2 Aware Parenting Instructor.

Despre Aletha Solter si Educatia sau disciplina democratica am aflat pe cand eram insarcinata si mi-am schimbat viziunea despre ce inseamna educatia copilului, am inteles mai bine rolul de mama si mi-am dorit sa imi cresc copilul altfel decat vedeam ca se intampla in jur.

Mai tarziu cand fetita mea a mai crescut, am aflat ca exista si cursuri de parenting bazate pe Educatie democratica si asa am cunoscut-o pe Anca Iordache, primul trainer din Romania de Aware Parenting. De atunci au trecut aproape 3 ani iar acum Anca ii poate ajuta si pe altii sa devina traineri Aware Parenting.

Zina Nichita (gokid): Multi parinti deja te stiu ca trainer de parenting, caci ai tinut cursuri atat in Bucuresti cat si in tara. Ce schimbari s-au petrecut in viata ta in ultima vreme?

Anca Iordache: Sunt mămică în cea mai mare parte a timpului şi asta este o decizie de familie. Am doi copii, un baietel de 6 ani si jumatate si o fetita de 3 ani. Am horatat sa ma ocup indeaproape de copii si imi doresc sa fiu cu ei cat mai mult timp, mai ales in acesti primi ani din viata lor. Imi place sa ma descopar prin interactiunea cu copiii si constat cu uimire si satisfactie cate am invatat si invat despre mine, petrecand timpul cu ei, incercand sa le observ si sa le inteleg comportamentele si emotiile.
In Noiembrie anul trecut m-am stabilit cu familia la Viena si mi-am propus sa vin in Romania in fiecare an pentru evenimente, seminarii si intalniri cu parintii.

educatie fara pedepseZ.N. Cum ai ales sa faci cursuri de parenting si cum ai descoperit-o pe Aletha Solter si disciplina democratica?

A.I. Ideea de a deveni trainer de parenting a venit la scurt timp dupa nasterea baietelului meu, cand am fost coplesita de noul rol de mama si am inceput sa caut si sa citesc despre cresterea si etapele de dezvoltare ale copiilor, despre interactiunea cu copiii, despre cum ii putem ajuta sa creasca armonios. Si atunci am avut un sentiment de tristete pentru ca ceea ce descopeream despre nevoile copiilor si abordarea empatica din partea parintilor era total diferit de ceea ce se intampla in jurul meu in societate, de ceea ce vedeam la locurile de joaca – si ma refer aici la modul in care erau tratati copiii. Nu i-am judecat niciodata pe parinti pentru atitudinea autoritara pentru ca stiu ca mostenim cu totii mai mult sau mai putin acest model; dar cred ca suntem datori ca parinti sa facem ceva si sa schimbam asta, sa iesim din acest cerc vicios al transmiterii unor modele care nu mai corespund prezentului in care traim.

Am descoperit cateva abordari de educatie democratica cu care am rezonat puternic. Mai mult, am avut ocazia sa constat cat sunt de eficiente in relatia cu copilul meu. Insa plansul si exprimarea emotiilor lui imi erau inca destul de dificil de gestionat. Acesta este contextul in care am descoperit mai intai cartile Alethei Solter; apoi am cunoscut-o personal la Londra, in 2011, cand am participat pentru prima data la un workshop al ei.

De la ea am invatat ca plansul si crizele de furie sunt benefice si reprezinta de fapt modul in care copiii isi exprima emotiile si se vindeca de frici, frustrari, neputinte. Si acesta a fost pentru mine momentul in care dorinta de a organiza seminarii pentru parinti a devenit un proiect – proiectul meu de suflet. La scurt timp am lansat Parentship – Seminarii pentru parinti (www.parentship.ro) si am inceput promovarea Aware Parenting in Romania. La acel moment pentru multi parinti erau informatii noi si era o abordare destul de diferita de ceea ce mai stiau din cartile citite sau de la alti prieteni parinti.

Iti recomandam cartea Lacrimi si crize de furie de Aletha Solter

M-am bucurat insa de fiecare data cand am reusit sa le transmit parintilor increderea in aceasta disciplina “fara pedepse si fara recompense” si m-am bucurat atunci cand feed-backul de la parinti era unul pozitiv, cand imi povesteau despre cum s-a schimbat complet viziunea lor despre cresterea copiilor si abordarea lor in relatia cu copiii.

Z.N. Ce inseamna pentru tine educatia? Cum vezi rolul familiei in disciplina, in procesul de educatie si apoi pe cel al gradinitei sau scolii? 

A.I. Eu cred ca educatia se face in primul rand prin a le oferi copiilor modele, atat ca parinte, cat si ca educator. Si a fi constient ca esti un model de comportament pentru copilul tau. Inainte de a asculta ce le spunem ca e „bine” sau „rau”, copiii ne vad, ne observa reactiile si comportamentele.

Cei 7 ani de acasa despre care vorbim atat sunt poate cei mai importanti ani din viata unui copil (si apoi adult); sunt anii in care copilul isi formeaza o imagine despre lume si despre sine in raport cu lumea, prin ceea ce vede la adultii din viata lui (parinti, bunici, educatori) si prin experientele pe care le are in relationarea cu acestia.

De aceea experientele din primii ani influenteaza multe aspecte din viata lor de adolescenti sau adulti: increderea in sine, stima de sine, capacitatea de a fi empatic, de a fi responsabil, echilibrul emotional sau succesul profesional.

Cred ca in mod ideal, familia si scoala, ar face o echipa grozava pentru educatia copiilor. Realitatea ne arata ca familia si scoala sunt deseori in echipe adverse, aruncand mingea dintr-un teren in celalalt si incercand sa gaseasca scuze pentru esecurile in educatie.

Dar sa nu duc mai departe discutia asta, vreau doar sa subliniez ca atat familia, cat si scoala si intreaga societate au un rol important in educatia copiilor.

Iar in lipsa suportului oferit de scoala si de societate, parintii au o sarcina mai grea si o responsabilitate foarte mare in educatia copiilor, in pregatirea lor pentru viitor.

Z.N. Este posibila disciplina fara pedepse in zilele noastre si cum putem ajunge sa educam copiii fara sa recurgem la metodele pe care le-au folosit parintii nostri cu noi?

A.I. Educatia fara pedepse este posibila si ca dovada sunt multi parinti care au ales aceasta abordare si se bucura de relatii armonioase cu copiii lor.  Am primit feedback de la parintii participanti la evenimentele mele si la o perioada mai lunga de timp (chiar de cativa ani) dupa seminarii si dupa ce practicarea instrumentelor democratice in familiile lor le-a adus multe beneficii lor si copiilor.

In plus este propria experienta cu aceste instrumente, care nu a facut decat sa intareasca increderea mea ca educatia democratica se poate si are rezultate pozitive atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Si ca sa ne insusim aceasta disciplina democratica, fara sa recurgem la metodele punitive si autoritare ale parintilor nostri, este necesar sa ne desprindem de aceste metode  si sa sa lucram in primul rand cu noi insine. Sunt parinti care isi insusesc cu usurinta metodele democratice de relationare in familie si sunt parinti care au nevoie de suport, mai ales atunci cand propriile experiente din copilarie au fost dureroase. Si da, copiii nostri sunt cei care ne arata unde mai avem de lucru cu noi si ar fi pacat sa pierdem aceasta sansa.

Sunt parinti care in urma participarii la seminariile mele au avut o adevarata revelatie: “deci eu am de lucru cu mine, copilul imi arata doar unde am de lucru”. Sunt parinti care au inceput sa participe la grupuri de suport sau au intrat in terapie. Si sunt parinti care au gasit suport in familie sau in cuplu, au simtit ca aceasta abordare este ceea ce cautau si au inceput sa practice instrumentele democratice acasa.

Pe scurt, ca sa ajungem sa ne educam copiii fara pedepse si fara recompense este nevoie sa ne dorim asta, sa constientizam beneficiile unei astfel de abordari, sa avem incredere ca se poate si sa incepem propriul proces de crestere!

 

Te-ar putea interesa si aceste articole

10 Restaurante cu locuri de joaca pentru copii in Bucuresti

Casa Experimentelor. Centru stiintific pentru copii si tineri

Ateliere si spectacole pentru copii in acest weekend

 

Z.N. Care a fost cea mai mare confruntare pe care ai avut-o cu baietelul tau si cum s-a rezolvat?

A.I. O provocare pentru mine a fost sa il ajut pe baietelul meu sa gestioneze frustrarea pierderii in competitia cu alti copii, dorinta lui de a castiga intotdeauna, de a fi cel mai bun. Si partea cea mai dificila nu era legata doar de frustrare, ci de atutidinea lui de a renunta: de exemplu nu vroia sa mai mearga la cursul de sah unde ii placea foarte tare, pentru ca un baietel mai mare decat el era un jucator mai bun.

Si au fost mai multe astfel de situatii, care aveau insa ceva in comun: acolo era incurajata competitia intre copii. Cu timpul, instrumentele educatiei democratice si-au dovedit eficienta in disciplina: am folosit instrumente care sa ii creasca increderea in el, sa invete sa se bucure de placerea jocului fara sa fie atat de afectat de pierdere (jocuri de schimb de putere, jocuri care implica cooperarea). Cred ca multi copii si parinti se confrunta cu asta si din pacate sistemul competitiv din scoala si gradinita nu ii sprijina deloc.

A incuraja competitia intre copii este o presiune prea mare pentru ei si nu le aduce niciun beneficiu. Un copil va face performanta nu in competitie cu alti copii, ci avand motivatii mult mai puternice care tin doar de el.

Z.N. Cum functioneaza principiile educatiei democratice la cei doi copii ai tai? Le aplici la fel si ai aceleasi rezultate sau copiii reactioneaza diferit si trebuie sa gasesti alte solutii adaptate fiecarui temperament in parte?

A.I. Copiii mei au temperamente diferite, insa principiile educatiei democratice functioneaza la fel de bine. Sunt situatii cand folosesc abordari putin diferite cu ei asta si pentru ca au varste si preocupari diferite. Cu Stefan, de multe ori, era suficient doar sa ii explic de ce un lucru ii poate face rau si el intelegea sau ii obtineam cooperarea. Cu Lia nu sunt suficiente doar explicatiile, dar au functionat foarte bine jocurile (“attachment play”).

Multumim mult Anca pentru ca ai impartasit cu noi viziunea ta!

Iti recomandam si aceasta carte:

Cand apare copilul.O psihanalista da sfaturi parintilor. Francoise Dolto

 

Anca  Iordache este Level 2 Aware Parenting Instructor. Seminariile pe care le sustine au la baza abordarea Aware Parenting a psihologului Aletha Solter. Aletha Solter este fondatoarea Aware Parenting Institute (www.awareparenting.com) si autoarea a cinci carti de parenting, dintre care 4 au fost deja publicate in Romania: „Lacrimi şi crize de furie”, „O viaţă fără droguri”, “Bebeluşul meu înţelege tot”, “Copiii noştri, frumoşi şi sănătoşi”, “Attachment Play”.

Date de Contact
Anca Iordache – Level 2 Aware Parenting Instructor
anca.iordache@parentship.ro
www.parentship.ro

DISTRIBUIE
Hey! Sunt fondatoarea GOKID, proiectul meu de suflet lansat după ce am născut-o pe fetiţa mea, Sonia. Comoara mea împlineşte în curând şapte ani şi recent a început o nouă aventură: merge la şcoală! Am parcurs şapte ani plini de transformări pentru toată familia. Venirea ei pe lume m-a ajutat enorm să ma schimb aşa cum îmi doream. În tot timpul care a trecut mi-am dorit să ieşim împreună, să ne bucurăm de plăcerea de a ne întâlni şi conecta cu alţi copii şi părinţi. Îmi doresc sincer ca recomandările noastre de evenimente şi activităţi să te ajute să petreci clipe minunate în familie!
Abonează-te la Newsletterul Gokid! Fii la curent cu cele mai noi evenimente, cursuri şi locaţii pentru copii!

EVENIMENTE SI ACTIVITATI LA CARE MERGEM CU COPILUL

NICIUN COMENTARIU

ADAUGĂ COMENTARIU