Care sunt cele mai bune momente pentru a le vorbi copiilor despre sex şi cum le vorbim acestora. Cum abordăm educaţia sexuală? Cele mai frecvente întrebări pe care le pun copiii despre sex, în funcţie de vârstă.
Eşti un om serios, citeşti cărţi despre creşterea copilului, te informezi, faci totul ca nu cumva să greşeşti ceva. Şi totuşi, într-o zi, în mijlocul unei adunări de prieteni, fetiţa ta cea mică şi dulce vine şi te întreabă cu glas tare: mami, ce-i aia masturbare? Mintea începe să lucreze căutând un răspuns potrivit. Îţi dai seama că ai două categorii de auditoriu, una care este copilul tău şi ceilalţi doi copii mai mici care s-au prins că e o întrebare importantă şi stau cu gura căscată şi cu urechile ciulite şi una formată din adulţi care mustăcind şi căutând asiduu o mimică serioasă, aşteaptă cu nerăbdare ori să vadă cum te faci de râs ori să-şi ia notiţe de educaţie sexuală.
Până la urmă când şi cum le vorbim copiilor despre sex? Când putem spune ca începe educaţia sexuală?
Să trecem din start peste ideea că dacă noi nu vorbim despre asta în casă, copilul nu are de unde să ştie ce-i aia. Copilul nostru intră în relaţie cu alţi copii, cu internetul, cu poze, cu gândurile adulţilor din jur. Şi ştim deja că avem un pui inteligent. Nu-i greu să ajungă la concluzia că întrebarea “mami de unde vin copiii?” nu ne e foarte comodă. Încă de când a realizat că fetiţele şi băieţeii sunt diferiţi şi că anumite părţi ale corpului musai să fie ţinute mereu acoperite, copilul a înţeles ca acolo e un “ceva” pe cât de interesant pe atât de angoasant şi pe cât de incitant pe atât de temut.
Pentru că ne dorim să îl ajutăm să înţeleagă lucrurile căt mai sănătos cu putinţă, ideal ar fi să ne implicăm in educaţia sexuală a copilului şi să îi vorbim despre sex cât mai devreme în copilărie. Pe de altă parte prea târziu nu poate fi niciodată. Copiii sunt atenţi la corpul lor şi la schimbările care apar, mai ales dacă aceste schimbări le pot provoca cumva şi plăcerea. Este uneori greu pentru un părinte să accepte că un copilaş de 2-3 ani are o sexualitate, dar răspunsul este da, el are o sexualitate, îşi pune întrebări despre ea, o trăieşte, o simte şi mai ales vede şi în exterior prezenţa acesteia. Vine momentul când toate aceste experienţe îl fac să pună întrebări iar noi trebuie să fim acolo pentru a-l ajuta.
Viaţa de zi cu zi ne oferă momente în care să ne putem ocupa cu paşi mici de educaţia sexuală a copilului. O emisiune sau un moment în care vedem oameni împreună mergând la o întâlnire, sunt momente în care putem iniţia o conversaţie despre diferenţele anatomice dintre băieţi şi fete şi cum este nevoie de o fată şi de un băiat pentru a concepe un copil, despre dragoste şi plăcerea de a fi împreună cu cineva.Afla cum vorbesti cu copiii despre sex intr-un mod amuzant si degajat. Citeste cartea: Educatie sexuala pentru copii si adolescenti – Meg Hickling
Nu există un moment anume sau un plan anume despre a vorbi copiilor despre sexualitate. “Toată viaţa” este momentul şi “oricare” este planul. Nu e nevoie să ne stabilim nişte scopuri sau nişte informaţii cheie ci să răspundem copiilor la întrebări atunci când acestea apar.
Este important ca cel mic să înţeleagă că sexul este o parte a comportamentului uman, o parte naturală şi firească a vieţii.
Copilului i se vor furniza informaţii în concordanţă cu nivelul lui de înţelegere. Într-un fel i se va explica cum apare copilul cuiva de 2 ani, sau de 10 ani. La doi ani putem spune că “naşterea” este momentul când copilul iese din burticica mamei. La 10 ani copilul va înţelege că după 9 luni petrecute în uterul mamei, copilul este scos afară prin vaginul acesteia.
Vezi şi:
Este normal să ne simţim uneori stânjeniţi când vorbim despre sex iar copilului poate să i se spună că întrebările lui pot fi stânjenitoare dar că noi părinţii îl iubim şi că vrem să îi oferim informaţiile de care are nevoie.
Copiii au nevoie de răspunsuri simple şi la obiect fără prea multe amănunte. E mai simplu să îl întrebăm dacă mai are vreo întrebare sau dacă răspunsul l-a mulţumit, decat să îl copleşim cu amănunte.
La ce întrebări să ne aşteptăm atunci când se iveşte ocazia de a ne ocupa de educaţia sexuală a copilului?
Între 2 şi 3 ani, copilul are curiozităţi legate de părţile anatomice şi diferenţa între ele, cum se numesc şi de ce sunt diferite. Putem să îi povestim că unii sunt băieţei şi alţii sunt fetiţe şi că sunt diferiţi pentru că aşa se nasc.
La 3 sau 4 ani, copilul întreabă de unde vin copiii şi răspunsul ar putea fi că mamele au un uter în interiorul burticii, unde copilul creşte până este suficient de mare să se nască.
La 4 sau 5 ani copilul va întreba deja cum iese din burtica mămicii, iar răspunsul ar putea fi că atunci când este suficient de mare, după 9 luni, uterul îl împinge afară prin vaginul mamei. La 5 sau 6 ani copilul deja a înţeles şi diferenţa dintre sexe şi fapul că sunt doi părinţi care împreună concep un copil. I se poate povesti că o celulă mică a tatălui se intalneşte cu o celulă a mamei şi dau naştere bebeluşului.
Citeşte şi:
10 Obiceiuri Sanatoase Pe Care Sa Le Dezvolti Inainte Sa Ajunga La Adolescenta
Cum Gestionam Sentimentele de Invidie si Gelozie. Lectii De Viata si Invataturi pentru Copil
La 7 sau 8 ani copiii vor întreba deja despre sex şi li se poate spune că oamenii sunt făcuţi de femei şi bărbaţi iar întâlnirea organelor lor se numeşte sex. Este momentul să li se vorbească copiilor despre cuplu, căsătorie, relaţie, iubire. Este momentul ca noi adulţii să stabilim propria noastră concepţie despre viaţă, cuplu şi relaţii, despre femei şi bărbaţi şi despre rolurile lor, pentru că este momentul ca această experienţă şi aceste valori să fie date mai departe.
La 8 sau 9 ani deja copilul are şi alte informaţii despre sex, venite din afara familiei. Este momentul să i se vorbească despre alte realităţi ale sexului, despre viol sau despre abuz ca despre o formă de a obliga pe cineva să facă sex fără iubire, asta fiind profund greşit. Chiar dacă unele subiecte ni se par prea dure, suntem responsabili pentru ceea ce va înţelege copilul despre sex şi sexualitate. A nega subiectul nu-l fereşte pe copil de posibile întâmplări. Dimpotrivă, un copil care ştie realitatea sexuală şi realitatea propriului organism va şti şi să se protejeze de posibilele întâmplări nefericite.
Sexualitatea păstrată ca pe un tabu, sexualitatea secretă devine o povară. Apare lupta dintre propriile nevoi şi propriile trăiri şi realitatea părinţilor care interzic parcă acestea. Propria sexualitate este ceva ce simţi profund că îţi aparţine iar faptul că ea nu este recunoscută este la fel de grav cu a-ţi fi negată propria persoană.
Spune-ne şi tu când şi cum consideri că este momentul să le vorbim copiilor despre sex. Când crezi că este ideal să începem educaţia sexuală?