Parcul Natural Văcărești din Bucuresti

    Înființarea Parcului Natural Văcărești este exemplul clar că o inițiativă civică, promovată cu perseverență și competență, poate fi finalizată cu succes în ciuda numeroaselor obstacole birocratice. Parcul Natural Văcărești a aparut datorita unei campanii care a durat 4 ani.

    In data de 11 mai 2016 Guvernul a adoptat Hotârîrea de Guvern prin care se constituie Parcul Natural Văcărești. Asociația Parcul Natural Văcărești salută decizia autorităților și anunță actul drept un un succes al rațiunii pus în slujba interesului public.

    Proiectul de a pune sub protecția legii și a administra pe principii ecologice o oază de natură formată spontan în 25 de ani în centrul Capitalei a demarat în anul 2012 după publicarea articolului „Delta dintre blocuri” în numărul din mai al revistei National Geographic. Articolul, semnat de Cristian Lascu si Helmut Ignat, a dezvăluit publicului larg biodiversitatea locului și a lansat ideea de parc natural categoria V IUCN pentru “groapa” Văcărești.

    Ce urmează?

    Ceea ce a realizat deja natura trebuie protejat neîntârziat prin eliminarea activităților umane cu impact negativ, precum tăierile de arbori, incendierile de stuf, braconajul, diferite forme de poluare, relocarea câinilor comunitari, soluții acceptabile pentru cei ce locuiesc vremelnic aici. Nu in ultimul rand, trebuie clarificate toate dosarele de revendicare a terenurilor si gasirea solutiilor legale de despagubire a celor in drept.

    Parcul Natural Văcărești 1

    Credit foto: Raluca Dinescu

    Pentru a deveni un parc functional, aria naturala protejată va trebui amenajată de către viitorul administrator, în limitele prevăzute de lege pentru categoria „parc natural” (“arie naturală protejată, administrată pentru conservarea peisajului și recreere” – Anexa 1 – OUG 57/2007) și în baza unui plan de management aprobat de ministerul mediului.

    Înfiintarea unui parc de 184 ha, egal cu greu încercatul parc Herăstrău, în plină epocă de distrugere a spațiilor verzi, este fără îndoială un moment istoric pentru orașul București.

    Zona Văcărești rămâne ultima zonă dintr-o suprafață mai largă cu vegetație specifică zonelor umede.

    Parcul Natural Văcărești flora paisaj

    In Parcul Natural Văcărești sunt prezente specii din mai multe grupe (mamifere, păsări, reptile și amfibieni, faună piscicolă, insecte), reprezentând alături de speciile floristice un ecosistem format din mai multe componente, aflat în stare de echilibru natural.


    Vezi si:

    Weekend plin de evenimente si festivaluri pentru copii in Bucuresti, 14-15 mai 2016

    Greierele si furnica. Desene animate online

    Primul muzeu interactiv pentru copii. Oraselul Cunoasterii


    Ecosistemul de pe lacul Vacaresti in care traiesc serpi, vidre si vulpi, dar şi peste 90 de specii de păsări.

    Parcul Natural Văcărești fauna

    Vizite la Observatorul Parcului Natural Văcărești

    În apropierea Parcului Natural Văcărești, la o înălțime de 60 de metri, în complexul rezidențial Asmita, echipa parcului a amenajat observatorul Parcului Natural Văcărești. Prin amabilitatea Alpha Bank și Asmita Gardens, vizitatorii Observatorului au ocazia să privească, de la înălțimea celor 60 metri, panorama superbă a celui mai mare parc din București.

    Ai ocazia să cunoști istoria zonei Văcărești, detalii despre proiect și să ne povestești ideile tale despre cum ar putea fi amenajat și organizat parcul.

    Accesul în cadrul Observatorului se realizează pe bază de înregistrare.

    Solicită mai multe detalii folosind formularul de contact.

    Activități educaționale

    Echipa Asociației Parcul Natural Vacarești organizează în anotimpurile calde lecții deschise cu elevii școlilor din București. O lecție durează aprox. 2h și are loc în prezența unor specialiști biologi, ornitologi sau ecologi. Dacă ești profesor și vrei ca elevii tăi să cunoască natura într-un loc autentic, contactează-ne completând formularul de mai jos.

    Cum poti ajunge la Parcul Natural Văcărești

    Istoricul zonei

    Terenul este ultima insulă, de cca 190 de hectare, rămasă dintr-un arhipleag de smîrcuri, maidane și gropi, situate într-o depresiune vastă de la marginea Bucureștilor de altă dată, din vecinătatea marelui maidan denumit Valea Plîngerii. Mlaștinile au condamnat-o la o existență periferică, la propriu și la figurat. În Valea Plîngerii a fost timp de sute de ani groapa de gunoi a capitalei. În fiecare zi, sute de căruțe și camioane regurgitau resturile “Micului Paris”, pe care smîrcurile le digerau încet. Niște oameni necăjiți își făcuseră aici colibe de pămînt. Unii încercînd să supraviețuiască, – să mănînce, să îmbrace sau să vîndă- ce le pica din scormonitul în gunoaie.  Cînd ridicau capul din mizerie, zăreau spre apus o coloană de fum negru ieșind pe coșul Crematoriului Uman Cenușa. Dinspre nord veneau pînă la ei miesmele morții și putrefacției, emanate de Abator și Ecarisaj. La urechea lor ajungea dangănul rar al clopotelor de înmormîntare de la Cimitirul Bellu, care închidea acest triunghi macabru, care înrăma Valea Plîngerii. Între timp, Abatorul s-a mutat, iar o parte din terenuri au fost asanate și consolidate. În perioada comunistă s-a făcut acolo Parcul Tineretului, un parc frumos, al doilea ca mărime al orașului, Sala Polivalentă, un cartier de blocuri, Palatul National al Copiilor. Din vasta zonă insalubră a Plîngerii a rămas doar Groapa Văcărești, căreia Ceaușescu îi hărăzise un destin lacustru: “Acumularea lac Văcărești” – obiectiv al ultimului plan cincinal, urma să fie alimentată gravitațional din Argeș, via lacul Mihăilești. Constructorii au apucat să toarne betonul digului împrejmuitor. În prezent am văzut cum digul năpădit de buruieni, este devorat bară cu bară, de recuperatorii de fier vechi.


    Vezi si:

    11 locuri de vizitat in Bucuresti cu copilul. Locatii interesante de descoperit

    Activitati si evenimente pentru copii in weekend

    De ce se poarta copiii urat?


     

    Groapa era dominată cu numai două decenii în urmă de Mănăstirea Văcărești, monument de artă medievală valoros. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat la anul 1724, fusese transformată în închisoare pentru revoluționarii de la 1848, cînd a suferit primele mutilări. Dar biserca pictată și o parte din chilii suprviețuiseră și fuseseră restaurate pentru a deveni muzeu de artă medievală. Arhitectul Gheorghe Leahu, șeful de atunci al proiectului de sistematizare a zonei, ne-a spus că Ceaușescu ar fi dorit să se facă aici încă o sală polivalentă, de 18.000 de locuri sau un complex “justițiar”, tribunal și procuratoră . “Indifernt ce ar fi fost, i s-au propus lui Ceaușescu variante care înglobau monumentul de arhitectură medievală în complexul modern, așa cum se procedează în asemena cazuri, dar Ceaușescu le-a respins pe toate “ spune Leahu. “Cred că ceeace de fapt dorea Ceușescu era ca mănăstirea să dispară de pe fața pămîntului. Și s-a făcut pe voia sa”.

    În groapa Văcărești apăruse un mic cartier cu case modeste dar cărora abundența de verdeață le dădea un farmec aparte. Terenurile au fost ocupate iar locuințele au fost demolate contra unei despăgubiri de cca. 80.000 lei. Expropiații au fost realocați în apartamente la bloc, pe care după 1990 le-au cumpărat.

    Totuși, după cum preciza secretarul de stat Ovidiu Ianculescu într-un document, ulterior foștii proprietari, au constituit o asociație care a a revendicat în instanță vechile proprietăți. Judecătoria sectorului 4 a respins cererea prin hotărîre definitivă și irevocabilă. Deși în această periodă dezvoltatorii mobiliari au vînat terenuri pretutindeni în București,- parcuri de cartier, au dus la ruină imobile istorice-, Groapa Văcărești a scăpat neatinsă. În vecinătate a crescut un complex de blocuri, precum și hotelul Rin, care, nu știu dacă e cel mai mare din Europa, cum se zvonește, dar cu siguranță nu este cel mai frumos.

    Înconjurată de blocuri și șantiere, Groapa Văcărești a rămas intactă. O zonă mlăștionoasă, numai bună să devină fund de lac, nu era de loc terenul de fundație potrivit pentru blocuri, mai ales într-un oraș cu funeste tradiții seismice. Dar acest lucru nu ar fi fost un impediment major, ci statul de proprietate confuz a ținut dezvoltatorii mobiliari pe loc.

    În 2003, în apele tulburi ale Gropii, s-a decis să pescuiască Ministerul Mediului, care a încheiat un contract prin care concesiona zona pentru 49 de ani, către SC Royal Romanian Corporation, contra sumei de 6 milioane de dolari. Concesionarul urma să investească aici peste un milliard de dolari într-un complex cultural-sportiv.

    Dar firma nu și-a mai onorat contractual și dimpotivă, s-a creat o complicate situație litigioasă. Păsările și celelalte vietăți din groapa Văcărești au răsuflat ușurate.


    Comunicatul Asociației Parcul Natural Văcărești

    „Campania a continuat prin eforturile unui grup de experți și activiști de protecția mediului – Cristian Lascu, Helmut Ignat, Florin Stoican, Dan Bărbulescu, sprijiniți de patru organizații – Kogayon, National Geographic România, Asociația Salvați Dunărea și Delta și Ecopolis.

    Aceștia au mobilizat resurse, specialiști și know–how, întocmind în anul 2013 Studiul de fundamentare științifică pe baza căruia Academia Română a recunoscut importanța și valoarea de patrimoniu a ecosistemului Văcărești.

    Membrii grupului de inițiativă – oficializat în anul 2014 ca Asociația Parcul Natural Văcărești, au realizat un lobby continuu și transparent, prin mijloacele specifice demersului civic: numeroase expoziții de fotografie, conferințe pe teme de protecția mediului și urbanism, acțiuni de teren cu voluntari, distribuirea de broșuri și alte materiale de informare, comunicare publică pe site-urile de socializare.

    Parcul Natural Văcărești

    Acțiunilor de comunicare publică s-au adăugat numeroase întâlniri de lucru cu funcționari publici sau demnitari de rang înalt din Ministerul Mediului, Primăria Generală și Primariile de Sector.

    De mare importanță a fost sprijinul presei. Principalele televiziuni au realizat reportaje și dezbateri despre Parcul Natural Văcărești, au apărut numeroase articole în presa scrisă, emisiuni radio.

    De partea proiectului au fost zecile de mii de bucureșteni care ne-au scris, au semnat liste de sprijin, au participat la acțiunile noastre.

    Tuturor celor care au crezut în reușită, sprijinind acest demers, le mulțumim!

    “In cei aprope 4 ani am auzit de multe ori cuvantul “imposibil”, dar aceasta victorie grea a demonstrat că „se poate”. Sperăm ca aceasta să incurajeze comunitatile oraselor in lupta pentru fiecare metru pătrat de spatiu verde adevarat”, a declarar Helmut Ignat, fotograf de natură și membru fondator al Asociației Parcul Natural Văcărești.

    Vom actualiza periodic informatiile care vor aparea legate de viitorul Parcul Natural Văcărești.”

    Parcul Natural Văcărești 1 Parcul Natural Văcărești fauna flora paisaj Parcul Natural Văcărești Parcul Natural Văcărești
    DISTRIBUIE
    Hey! Sunt fondatoarea GOKID, proiectul meu de suflet lansat după ce am născut-o pe fetiţa mea, Sonia. Comoara mea împlineşte în curând şapte ani şi recent a început o nouă aventură: merge la şcoală! Am parcurs şapte ani plini de transformări pentru toată familia. Venirea ei pe lume m-a ajutat enorm să ma schimb aşa cum îmi doream. În tot timpul care a trecut mi-am dorit să ieşim împreună, să ne bucurăm de plăcerea de a ne întâlni şi conecta cu alţi copii şi părinţi. Îmi doresc sincer ca recomandările noastre de evenimente şi activităţi să te ajute să petreci clipe minunate în familie!

    EVENIMENTE SI ACTIVITATI LA CARE MERGEM CU COPILUL

    NICIUN COMENTARIU

    ADAUGĂ COMENTARIU